Identificarea și evaluarea nevoilor publicului îndepărtat și divers: segmentarea audienței (de exemplu: factori geografici, culturali, lingvistici, și de accesibilitate)

Reading time: 8 min

Introducere și context

Deși fiecare expoziție are un curator care este responsabil de proiectarea și coordonarea întregului proces, experiența culturală oferită vizitatorilor nu este probabil niciodată rezultatul gândirii unui singur om. Dimpotrivă, există o întreagă echipă care contribuie la livrarea către public a unui produs unitar, care se construiește în jurul nucleului reprezentat de patrimoniul cultural. În acest scop, profesioniștii muzeului acționează într-o manieră foarte responsabilă, respectând adevărul istoric, evitând prejudecățile, exagerările, manipulările, conturând în același timp conținutul educațional, împuternicind utilizatorii și încurajându-i să nu se oprească niciodată din învățare și să contribuie la dezvoltarea lor pe tot parcursul vieții, asigurându-se prin urmare că informațiile necesare sunt la îndemână și pot fi accesate la un nivel adaptat intereselor utilizatorului. Acest tip de acompaniere textuală a experienței muzeale depinde în mare măsură de tehnologie, ca mijloc de furnizare treptată a datelor relevante în funcție de nevoia de cunoștințe a vizitatorului.

Cooperarea echipei de profesioniști duce la furnizarea activă a răspunsurilor, la o varietate de așteptări, iar acest lucru evidențiază mesajul plurivocal al muzeului, care se adresează atât experților, cât și copiilor, seniorilor, imigranților sau persoanelor cu nevoi speciale.

Exemple practice

Tehnologia digitală este foarte utilă în redarea de informații stratificate, iar acest lucru poate implica fie selectarea conștientă de către utilizator a opțiunii „Citește mai mult”, fie prezența senzorilor care detectează timpul petrecut de vizitatori în fața unui anumit exponat, date care sunt corelate algoritmic pentru a evalua interesul lor pentru subiect și a oferi automat acces la mai multe detalii.

Versiunea online a expoziției urmărește în mod evident obiective specifice de marketing, dar poate servi și ca înlocuitor al experienței la fața locului ori de câte ori accesul în spațiul muzeal nu este posibil.

Recenta pandemie de Covid-19 ne-a învățat pe toți că pot exista momente în care locurile publice, inclusiv muzeele, trebuie să impună restricții, cum ar fi respectarea cerințelor de distanțare fizică, timpi de vizitare mai scurți, interacțiune umană limitată etc. În ciuda acestor impuneri medicale, voința de a învăța a rămas și chiar a devenit mai manifestă. Prin urmare, internetul a devenit cel mai la îndemână mijloc pentru a ajunge la un public îndepărtat, atât din punct de vedere geografic cât și cultural. Majoritatea muzeelor au folosit timpul petrecut în izolare față de public pentru a-și actualiza prezența online, pentru a o face cât mai vie și chiar pentru a o face cât mai captivantă. Acesta este modul în care multe muzee au achiziționat „gemeni” digitali, permițând vizite la 360 de grade în sălile de expoziție, replici digitale 3D ale obiectelor originale și multe alte caracteristici care fac experiența online și mai captivantă decât înainte. Cu aceeași ocazie a devenit clar că simpla utilizare a site-ului oficial al muzeului ar putea să nu fie suficientă pentru a ajunge la public. Așadar, profesioniștii muzeelor au devenit foarte prezenți și pe diverse platforme de socializare cu această mentalitate de informare.

Principalele concluzii și încheiere

Prin urmare, cu cât prezența online a unei organizații culturale este mai dezvoltată, cu atât are mai multe șanse să aibă impact și să ofere experiențe plăcute și apreciate de publicul său.