Medierea digitală a conținutului cultural poate avea loc și în afara muzeului. Prin urmare, internetul găzduiește un număr potențial infinit de muzee virtuale, care pot corespunde muzeelor fizice, dacă acestea aleg să își creeze un geamăn digital pe care să-l facă disponibil via internet, sau platforme colaborative, cum ar fi Europeana sau Google Arts and Culture, care necesită contribuția unui număr mare de colaboratori, inclusiv a muzeelor care sunt interesate ca lucrările pe care le dețin să fie prezentate prin intermediul unor astfel de instrumente on-line.
Pe lângă prezentarea tematică a diferitelor colecții, Europeana se concentrează și pe storytelling, în timp ce Google Arts and Culture se axează pe gamificare, cu o întreagă paletă de jocuri și aplicații care aduc patrimoniul cultural mai aproape de oameni. Spre exemplu, utilizând „Portretele animalelor de companie”, utilizatorul își poate compara propriul animal de companie cu animale similare din lucrări de artă din întreaga lume, pe când „Art Transfer” îi oferă posibilitatea să transforme propriile fotografii folosind caracteristici împrumutate din picturi celebre. În ceea ce privește jocurile, oamenii pot, de exemplu, să urmărească doi „Șoareci în muzeu”, descoperind o selecție de picturi și comentând asupra lor, sau ”Coborârea șarpelui” și să cunoască zeii Mesoamericii.
Medierea digitală în afara locației este, de asemenea, practicată de marile biblioteci. Bibliothèque nationale de France și platforma on-line conexă Gallica oferă acces gratuit la un număr mare de colecții digitalizate, ce însumează câteva milioane de intrări, constând nu doar în cărți, ci și modele 3D după obiecte arheologice, imagini 2D structurate tematic în capitole precum numismatică, istoria scrisului, planuri urbanistice, măști, marionete, portrete, arte plastice, muzică și operă, fotografie, sau meșteșuguri și cunoștințele tehnice asociate, tehnologii, genealogie, modă și textile etc.
Printre cunoscutele arhive disponibile pe Internet se află și Deutsche Fotothek, fondată în formă fizică în 1924, care a publicat on-line colecțiile sale constând în peste 30.000 de hărți digitalizate, aproximativ 108.000 de desene arhitecturale, 111.000 de fotografii privind stilul de viață și peisajele non-europene colectate începând cu anii 1860.
Probabil unul dintre cele mai utilizate portaluri de mediere digitală care depășesc sfera culturală, Wikimedia Commons, cunoscut și sub numele de Commons, este o inițiativă din 2004 care se axează pe modele 3D. De atunci, a integrat nenumărate fișiere încărcate de National Archives and Records Administration din SUA, Digital Public Library of America, Europeana sau Organizația Mondială a Sănătății. Printre primele modele 3D încărcate în Commons se numără replica digitală 3D a statuii Leului lui Al-lāt de la Templul lui Al-Lat din Palmira, Siria, deteriorată în urma acțiunilor ISIS din 2015.
Modelele 3D ale siturilor de patrimoniu sunt instrumente deosebit de utile în caz de catastrofe naturale sau cauzate de om, deoarece gemenii digitali pot ajuta la reconstrucția monumentelor respective. Un astfel de exemplu este utilizarea modelului BIM 3D creat de Autodesk pentru Catedrala Notre Dame din Paris, acest simbol al Franței, care a fost distrus aproape în întregime în incendiul din 2019 și a fost redeschis publicului în decembrie 2024.
Link-uri/ Resurse
Vizitați website-ul Gallica al Bibliotecii Naționale a Franței
Vizitați website-ul Fototecii Germane
Vizitați platforma Google Arte & Cultură
Consultați opțiunea Portrete ale animalelor favorite pe platforma Google Arte & Cultură
Consultați opțiunea Transfer artistic pe platforma Google Arte & Cultură
Încercați jocul Coborârea șarpelui pe platforma Google Arte & Cultură
Încercați jocul Șoareci la muzeu pe platforma Google Arte & Cultură