Proiectul Medieri multisenzoriale 2020 al Departamentului Multimedia de la Facultatea de Design din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Katowice a fost prezentat în perioada 6 martie – 30 aprilie 2020 la Departamentul de Teatru și Film al Muzeului de Istorie Katowice. Acesta reprezintă un foarte bun exemplu despre cum se poate ține pasul cu provocările aduse de secolul XXI în ceea ce privește evoluția tehnologiilor digitale și de comunicare.
Expoziția „Medieri multisenzoriale” a cuprins lucrări create în cele trei studiouri ce alcătuiesc Departamentul Multimedia.
Studioul de activități multimedia interdisciplinare a prezentat lucrări video cu tehnici informatice foarte dezvoltate pentru crearea de imagini și sunete dinamice, tipografie cinetică, tehnologie cinematografică, naratologie, activități interpretative (mapping, VJing). Studioul de fotografie a expus fotografii documentare și cărți foto. Studioul de animație și jocuri pe calculator a prezentat lucrări realizate cu diverse tehnologii, de la filme clasice de desen stop-motion până la materiale digitale folosind programe 3D și realitatea virtuală (generice de debut, trailere pentru jocuri pe calculator, gameplay-uri, spoturi de festival și animații bazate pe scenarii originale).
Prezentăm acest exemplu ca studiu de caz pentru a face cunoscute diferitele soluții propuse de Departamentul Multimedia (create de studenții și de personalul acestui departament) care sunt utile în medierea digitală din instituțiile de cultură, ca parte a creșterii accesibilității și incluziunii.
De exemplu, tipografia cinetică este o tehnică de animație care implică prezentarea dinamică a textului în timp, adesea combinată cu sunet sau clipuri video, pentru a transmite sau consolida un mesaj. Folosește mișcare, schimbări de culoare și alte efecte vizuale pentru a adăuga înțeles și emoție cuvintelor scrise. Servește la captarea atenției și la implicarea publicului, astfel încât să poată fi folosită cu succes pentru persoanele cu grad mai scăzut de concentrare. Poate fi, de asemenea, o formă bună de comunicare pentru persoanele cu dizabilități de auz (datorită efectelor vizuale).
Instrumentele digitale realizate cu software 3D și realitate virtuală contribuie, de asemenea, la accesibilitatea și incluziunea siturilor culturale. Imprimarea 3D și scanarea 3D, de exemplu, sunt tehnologii care fac posibilă crearea de replici și modele precise care cresc atractivitatea expozițiilor și permit o mai bună înțelegere a obiectelor expuse, în special pentru persoanele cu dizabilități de vedere. De cele mai multe ori replica poate fi atinsă, astfel încât persoanele cu deficiențe de vedere au șansa de a „vedea” exponatul real.
n cazul realității virtuale, de exemplu, putem vorbi despre tururi virtuale, care permit persoanelor cu deficiențe de vedere să acceseze cultura. Grație tehnologiei de realitate virtuală, persoanele nevăzătoare pot vizita muzeele folosind controlere speciale și căști care transmit informații despre exponate prin sunet. Pe de altă parte, gameplay-urile și jocurile educaționale interactive influențează procesul de învățare, în special pentru cei mai mici, deoarece aceștia pot dobândi informații culturale într-un mod atractiv, rezolvând ghicitori despre istorie și artă. Astfel, au șanse mai mari de a înțelege contextul exponatelor expuse.
Posibilitățile pe care instituțiile culturale moderne le au în ceea ce privește medierea digitală sunt într-adevăr numeroase; folosite într-o manieră ingenioasă, acestea pot contribui la realizarea unui tur accesibil și incluziv.
YouTube. Multisensoryczne Mediacje 2020. Pracownia Animacji i Gier Komputerowych