În zilele noastre, este dificil să ignorăm tema multiculturalității, care devine unul dintre conceptele foarte populare în țările europene și nu numai. Migrația populației forțează schimbări în diverse domenii, inclusiv în cel cultural, în sensul său cel mai larg, iar procesul de integrare a imigranților în noul lor loc de reședință depinde foarte mult de acțiunile întreprinse la nivel local. Muzeele se confruntă, de asemenea, cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește incluziunea și accesibilitatea pentru minoritățile lingvistice și culturale. Strategiile de integrare a imigranților ar trebui să țină cont atât de nevoile acestora, cât și de cele ale comunității locale. De aceea, parteneriatul și participarea sunt instrumente esențiale pentru punerea lor în aplicare, deoarece permit analizarea diverselor perspective și nevoi specifice tuturor părților implicate. În acest sens, ar fi benefic pentru muzee să ia în considerare colaborarea cu alți actori, precum ONG-urile, birourile publice etc., astfel încât oferirea de resurse pentru a adapta locația la nevoile acestui public divers, dar și înțelegerea nevoilor sale specifice să devină mai ușoare.
Crearea unei comunități multiculturale reprezintă un demers dificil, la care muzeele pot participa în mod activ. O modalitate ar fi să prezinte străinilor cultura și patrimoniul țării gazdă și să promoveze patrimoniul național al țărilor din care provin străinii stabiliți în zonă. Devine astfel necesar ca oferta să fie disponibilă și în alte limbi, mai ales în limba engleză. Informațiile despre evenimentele, expozițiile și întâlnirile planificate la muzeu ar trebui să fie accesibile în aceeași măsură pentru minoritățile lingvistico-culturale și pentru rezidenții locali.
Astfel, se poate spune că o altă provocare cu care se confruntă muzeele este aceea de a acorda atenție necesității de a include culturile minoritare în colecțiile muzeale, în ghidurile informative și în tururile ghidate. Nu trebuie omisă nici nevoia de a instrui personalul în problematica abordării multiculturalismului, astfel încât spațiile culturale să fie accesibile tuturor.
Muzeele ar trebui să promoveze și egalitatea de drepturi, evitându-se astfel ideea conform căreia cultura „care vine” trebuie să se adapteze la cea existentă. Prezentând diversitatea culturală și farmecul diferitelor culturi, muzeele au șansa să demonstreze importanța unei abordări incluzive cu privire la lume și oameni.
În concluzie, dificultățile cu care se confruntă persoanele din minoritățile lingvistice și culturale sunt:
- expoziții doar despre cultura locală, lipsa de deschidere față de prezentarea altor culturi;
- materiale de prezentare (fie pe hârtie, fie în formă digitală) disponibile doar în limba locală;
- personal muzeal fără cursuri de formare în domeniul multiculturalității.
(b. d.). Instytut Studiów Europejskich – Wydział Studiów Międzynarodowych iPolitycznych.
Citește publicația „Together through culture / Razem poprzez kulturę” (în limbile engleză și poloneză) – linii directoare pentru incluziunea minorităților naționale pentru instituțiile culturale