de Coralia Costaș
În data de 17 decembrie 2025, Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași a lansat un nou program de mediere digitală menit să aducă arta și cultura mai aproape de vizitatorii din categoria nativilor digitali.
Proiectat inițial pornind de la expozițiile Muzeului de Artă, mai exact de la unele dintre lucrările prezente în Galeria de Artă Europeană și îm recent deschisa Galerie de Artă Românească, având drept scop să dea viață scenelor altfel statice reprezentate în picturi, conceptul a fost adoptat și pentru a integra exponate din alte muzee ale Complexului Muzeal, precum și elemente iconice ale arhitecturii specifice a clădirii.
Astfel, unul dintre modelele bestiarului care formează rozeta decorativă a podelei a fost ales și ca o modalitate de a evidenția această extraordinară caracteristică arhitecturală, unică în România, modelele fiind inspirate de cele din Catedrala Saint Pierre sur Dive din Franța. Mai mult, vulturul, care este unul dintre cele mai reprezentative elemente heraldice ce pot fi găsite atât în decorațiunile interioare ale Palatului, cât și în cele exterioare, se numără printre elementele arhitecturale care prind viață, zburând de pe scară spre cupola de sticlă a clădirii. Una dintre scenele istorice ale vitraliilor scărilor oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum s-ar fi comportat în epocă personajele pictate. În Sala „Henri Coandă”, unul dintre îngerii care țin tăblițele dreptății se mișcă grațios în aer pentru a coborî în cele din urmă pe podea. În Sala Voievozilor, trei dintre portretele pictate în medalioanele din partea superioară a spațiului devin animate într-o succesiune care implică cei mai importanți conducători pentru devenirea poporului român de astăzi: Decebal, regele dacilor, Traian, împăratul roman care a cucerit Dacia în 105-106, și Aurelian, împăratul roman în timpul căruia romanii s-au retras la sud de Dunăre.
Mai mult, colțul singurului mammuthus trogontherii de pe teritoriul român, expus în Holul de Onoare de la parterul Palatului începând cu 25 octombrie 2025, este întregit digital pentru a ajuta publicul să vizualizeze animalul preistoric și, mai mult, pentru a-l vedea mișcându-se în interiorul clădirii.
În interiorul Muzeului de Istorie al Moldovei, selecția a inclus Sala „Ion D. Berindei”, care expune elementele de mobilier original ale fostei Înalte Curți de Juri, funcționale în clădire de la inaugurarea sa în 1925 până în 1955, când edificiul a fost atribuit muzeelor. Și aici, obiecte statice, precum roba magistraților, mașina de scris, masa și scaunele devin parte din scenariul care ilustrează cum au avut loc astfel de procese acum aproximativ un secol. O armură medievală, un cufăr de campanie din secolul al XIX-lea folosit de ofițerii superiori ai armatei, au devenit la rândul lor animată pentru a oferi vizitatorilor interesați o altă manieră de a descoperi exponatele.
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” propune, de asemenea, o serie de exponate animate pe tot parcursul itinerarului muzeului: trei orchestrioane, unice în România, dar și o vioară electromagnetică inventată de inginerul Gabriel Dimitriu în 1929, în timp ce studia la Paris.
Muzeul de Artă propune o gamă mai largă de exponate animate. Atât Galeriile de Artă Europeană, cât și Galeria de Artă Românească includ etichete generoase care oferă vizitatorilor detalii despre artist și/sau lucrare. Totuși, cu excepția cazurilor în care vizita este mediată de un specialist muzeal, vizitatorii tineri tind să treacă destul de repede prin sălile de expoziție. Așa a apărut ideea de a atașa coduri QR la unele dintre operele de artă prezentate, pentru a-i invita să descopere exponatele prin intermediul conținutului animat. Probabil cea mai spectaculoasă este Fata cu fluturele, de Gheorghe Panaiteanu Bardasare, în care personajul feminin iese din pictură, intră într-un peisaj vegetativ cu plante exotice și apoi ajunge în Sala Voievodelor, unde dansează foarte grațios.
Acest program a fost foarte bine primit de public, în special de cel digital nativ, dar nu exclusiv, deoarece codurile QR încurajează vizitatorul într-un mod foarte simplu și neintruziv să interacționeze cu ceea ce propune muzeul, în timp ce conținutul animat generat de AI este o modalitate distractivă de a aduce patrimoniul în contemporaneitate. Mai mult, în imaginarul colectiv, nu doar că acesta nu mai este static, ci mai mult, nu mai este blocat într-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Fără a fi o soluție generală, programul AniMuz este o încercare de a aduce în prim-plan exponate, atât 2D, cât și 3D, care altfel ar trece probabil neobservate.