de Coralia Costa\u0219 <\/p>\n\n
\u00cen data de 17 decembrie 2025, Complexul Muzeal Na\u021bional „Moldova” din Ia\u0219i a lansat un nou program de mediere digital\u0103 menit s\u0103 aduc\u0103 arta \u0219i cultura mai aproape de vizitatorii din categoria nativilor digitali. <\/p>\n\n
Proiectat ini\u021bial pornind de la expozi\u021biile Muzeului de Art\u0103, mai exact de la unele dintre lucr\u0103rile prezente \u00een Galeria de Art\u0103 European\u0103 \u0219i \u00eem recent deschisa Galerie de Art\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, av\u00e2nd drept scop s\u0103 dea via\u021b\u0103 scenelor altfel statice reprezentate \u00een picturi, conceptul a fost adoptat \u0219i pentru a integra exponate din alte muzee ale Complexului Muzeal, precum \u0219i elemente iconice ale arhitecturii specifice a cl\u0103dirii. <\/p>\n\n
Astfel, unul dintre modelele bestiarului<\/em> care formeaz\u0103 rozeta decorativ\u0103 a podelei a fost ales \u0219i ca o modalitate de a eviden\u021bia aceast\u0103 extraordinar\u0103 caracteristic\u0103 arhitectural\u0103, unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, modelele fiind inspirate de cele din Catedrala Saint Pierre sur Dive din Fran\u021ba. Mai mult, vulturul, care este unul dintre cele mai reprezentative elemente heraldice ce pot fi g\u0103site at\u00e2t \u00een decora\u021biunile interioare ale Palatului, c\u00e2t \u0219i \u00een cele exterioare, se num\u0103r\u0103 printre elementele arhitecturale care prind via\u021b\u0103, zbur\u00e2nd de pe scar\u0103 spre cupola de sticl\u0103 a cl\u0103dirii. Una dintre scenele istorice ale vitraliilor sc\u0103rilor ofer\u0103 vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum s-ar fi comportat \u00een epoc\u0103 personajele pictate. \u00cen Sala „Henri Coand\u0103”, unul dintre \u00eengerii care \u021bin t\u0103bli\u021bele drept\u0103\u021bii se mi\u0219c\u0103 gra\u021bios \u00een aer pentru a cobor\u00ee \u00een cele din urm\u0103 pe podea. \u00cen Sala Voievozilor, trei dintre portretele pictate \u00een medalioanele din partea superioar\u0103 a spa\u021biului devin animate \u00eentr-o succesiune care implic\u0103 cei mai importan\u021bi conduc\u0103tori pentru devenirea poporului rom\u00e2n de ast\u0103zi: Decebal, regele dacilor, Traian, \u00eemp\u0103ratul roman care a cucerit Dacia \u00een 105-106, \u0219i Aurelian, \u00eemp\u0103ratul roman \u00een timpul c\u0103ruia romanii s-au retras la sud de Dun\u0103re. <\/p>\n\n Mai mult, col\u021bul singurului mammuthus trogontherii de pe teritoriul rom\u00e2n, expus \u00een Holul de Onoare de la parterul Palatului \u00eencep\u00e2nd cu 25 octombrie 2025, este \u00eentregit digital pentru a ajuta publicul s\u0103 vizualizeze animalul preistoric \u0219i, mai mult, pentru a-l vedea mi\u0219c\u00e2ndu-se \u00een interiorul cl\u0103dirii. <\/p>\n\n \u00cen interiorul Muzeului de Istorie al Moldovei, selec\u021bia a inclus Sala \u201eIon D. Berindei”, care expune elementele de mobilier original ale fostei \u00cenalte Cur\u021bi de Juri, func\u021bionale \u00een cl\u0103dire de la inaugurarea sa \u00een 1925 p\u00e2n\u0103 \u00een 1955, c\u00e2nd edificiul a fost atribuit muzeelor. \u0218i aici, obiecte statice, precum roba magistra\u021bilor, ma\u0219ina de scris, masa \u0219i scaunele devin parte din scenariul care ilustreaz\u0103 cum au avut loc astfel de procese acum aproximativ un secol. O armur\u0103 medieval\u0103, un cuf\u0103r de campanie din secolul al XIX-lea folosit de ofi\u021berii superiori ai armatei, au devenit la r\u00e2ndul lor animat\u0103 pentru a oferi vizitatorilor interesa\u021bi o alt\u0103 manier\u0103 de a descoperi exponatele. <\/p>\n\n Muzeul \u0218tiin\u021bei \u0219i Tehnicii \u201e\u0218tefan Procopiu\u201d propune, de asemenea, o serie de exponate animate pe tot parcursul itinerarului muzeului: trei orchestrioane, unice \u00een Rom\u00e2nia, dar \u0219i o vioar\u0103 electromagnetic\u0103 inventat\u0103 de inginerul Gabriel Dimitriu \u00een 1929, \u00een timp ce studia la Paris. <\/p>\n\n Muzeul de Art\u0103 propune o gam\u0103 mai larg\u0103 de exponate animate. At\u00e2t Galeriile de Art\u0103 European\u0103, c\u00e2t \u0219i Galeria de Art\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 includ etichete generoase care ofer\u0103 vizitatorilor detalii despre artist \u0219i\/sau lucrare. Totu\u0219i, cu excep\u021bia cazurilor \u00een care vizita este mediat\u0103 de un specialist muzeal, vizitatorii tineri tind s\u0103 treac\u0103 destul de repede prin s\u0103lile de expozi\u021bie. A\u0219a a ap\u0103rut ideea de a ata\u0219a coduri QR la unele dintre operele de art\u0103 prezentate, pentru a-i invita s\u0103 descopere exponatele prin intermediul con\u021binutului animat. Probabil cea mai spectaculoas\u0103 este Fata cu fluturele, de Gheorghe Panaiteanu Bardasare, \u00een care personajul feminin iese din pictur\u0103, intr\u0103 \u00eentr-un peisaj vegetativ cu plante exotice \u0219i apoi ajunge \u00een Sala Voievodelor, unde danseaz\u0103 foarte gra\u021bios. <\/p>\n\n Acest program a fost foarte bine primit de public, \u00een special de cel digital nativ, dar nu exclusiv, deoarece codurile QR \u00eencurajeaz\u0103 vizitatorul \u00eentr-un mod foarte simplu \u0219i neintruziv s\u0103 interac\u021bioneze cu ceea ce propune muzeul, \u00een timp ce con\u021binutul animat generat de AI este o modalitate distractiv\u0103 de a aduce patrimoniul \u00een contemporaneitate. Mai mult, \u00een imaginarul colectiv, nu doar c\u0103 acesta nu mai este static, ci mai mult, nu mai este blocat \u00eentr-un trecut mai \u00eendep\u0103rtat sau mai apropiat. F\u0103r\u0103 a fi o solu\u021bie general\u0103, programul AniMuz este o \u00eencercare de a aduce \u00een prim-plan exponate, at\u00e2t 2D, c\u00e2t \u0219i 3D, care altfel ar trece probabil neobservate. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Coralia Costa\u0219 \u00cen data de 17 decembrie 2025, Complexul Muzeal Na\u021bional „Moldova” din Ia\u0219i a lansat un nou program de mediere digital\u0103 menit s\u0103 aduc\u0103 arta \u0219i cultura mai aproape de vizitatorii din categoria nativilor digitali. Proiectat ini\u021bial pornind de la expozi\u021biile Muzeului de Art\u0103, mai exact de la unele dintre lucr\u0103rile prezente \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-2972","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2972","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2972"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2972\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2973,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2972\/revisions\/2973"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2972"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2972"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2972"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}