{"id":1950,"date":"2025-04-18T16:38:43","date_gmt":"2025-04-18T14:38:43","guid":{"rendered":"https:\/\/react-culture.eu\/get-certified\/1-2-9-definitia-designului-universal-si-aplicarea-acestuia-in-continutul-digital\/"},"modified":"2025-05-28T17:20:05","modified_gmt":"2025-05-28T15:20:05","slug":"1-2-9-definitia-designului-universal-si-aplicarea-acestuia-in-continutul-digital","status":"publish","type":"grain","link":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/obtineti-certificare\/1-2-9-definitia-designului-universal-si-aplicarea-acestuia-in-continutul-digital\/","title":{"rendered":"1.2.9 Defini\u021bia designului universal \u0219i aplicarea acestuia \u00een con\u021binutul digital"},"content":{"rendered":"\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce este designul? <\/h2>\n\n<p>Din perspectiv\u0103 cronologic\u0103, designul modern \u00eencepe \u00een secolul al<sup> XIX-lea<\/sup> cu institu\u021bii precum \u0218coala Guvernamental\u0103 de Design fondat\u0103 \u00een 1837 \u00een Marea Britanie sau Universitatea de Arte, Meserii \u0219i Design fondat\u0103 \u00een Konstfack &#8211; Suedia \u00een 1844, iar un rol fundamental l-a avut mi\u0219carea german\u0103 Bauhaus ini\u021biat\u0103 \u00een 1919. <\/p>\n\n<p>Mai recent, faimosul om de afaceri \u0219i inventator Steve Jobs a definit termenul \u201edesign\u201d astfel: <\/p>\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201eDesignul este un termen amuzant. Unii oameni cred c\u0103 designul se refer\u0103 doar la aspectul vizual. \u00cens\u0103, dac\u0103 aprofund\u0103m, descoperim c\u0103, designul \u00eenseamn\u0103, de fapt, modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103. (&#8230;) Designul nu este doar ce se vede \u0219i se simte, <strong>ci modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103<\/strong>. (&#8230;.) Designul reprezint\u0103 esen\u021ba unei crea\u021bii umane care ajunge s\u0103 se exprime prin straturile exterioare succesive ale produsului sau serviciului.\u201d (Jobs, 2020, 42-43)    <\/p>\n<\/blockquote>\n\n<p>Trebuie luat \u00een considerare, \u00eens\u0103, \u0219i un alt aspect. De\u0219i designul \u00een sine reprezint\u0103 un concept atr\u0103g\u0103tor, pentru mai multe categorii de utilizatori finali se poate dovedi a fi foarte limitativ, din cauza unei forme specifice de dizabilitate de care ace\u0219tia pot suferi. Din acest motiv a fost inventat \u201edesignul universal\u201d.   <\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce este designul universal? <\/h2>\n\n<p>Conform articolului 2 din <em>Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, <\/em> <\/p>\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201e<em>designul universal<\/em> \u00eenseamn\u0103 proiectarea de produse, medii, programe \u0219i servicii care s\u0103 poat\u0103 fi utilizate de toate persoanele, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 posibil\u0103, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de adaptare sau proiectare specializat\u0103. <em>Designul universal <\/em>nu trebuie s\u0103 exclud\u0103 dispozitivele de asisten\u021b\u0103 pentru anumite grupuri de persoane cu handicap, \u00een cazul \u00een care acest lucru este necesar.\u201d <\/p>\n<\/blockquote>\n\n<p>Cf.<em> <\/em><a href=\"https:\/\/social.desa.un.org\/issues\/disability\/crpd\/article-2-definitions\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Article 2 &#8211; Definitions | Division for Inclusive Social Development (DISD) (un.org)<\/a>  <\/p>\n\n<p>De asemenea, este important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00e2\u021bi oameni sufer\u0103 de dizabilit\u0103\u021bi. La nivelul UE, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00een raportul \u201eDizabilitatea \u00een UE: fapte \u0219i cifre\u201d, din 101 milioane de persoane, 1 din 4 adul\u021bi are un handicap, cu observa\u021bia c\u0103 probabilitatea de a dob\u00e2ndi o form\u0103 de dizabilitate cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta.  <\/p>\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1006\" height=\"417\" src=\"https:\/\/react-culture.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1567\" srcset=\"https:\/\/react-culture.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image.png 1006w, https:\/\/react-culture.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image-980x406.png 980w, https:\/\/react-culture.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image-480x199.png 480w\" sizes=\"(min-width: 0px) and (max-width: 480px) 480px, (min-width: 481px) and (max-width: 980px) 980px, (min-width: 981px) 1006px, 100vw\" \/><\/figure>\n\n<p><em>\u00cen imagine, cre\u0219terea propor\u021bional\u0103 \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 a procentelor de dizabilitate <\/em> <\/p>\n\n<p><em>\u00een r\u00e2ndul popula\u021biei UE <\/em> <\/p>\n\n<p>Conform aceluia\u0219i studiu, cel mai mare procent se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een Letonia \u2013 40,7% din popula\u021bie, singurul peste 40%, care este urmat\u0103 de Danemarca \u2013 36,7%, Finlanda\u2013 34,8%, Portugalia\u2013 33,4%, Estonia \u2013 32,5%, \u021a\u0103rile de Jos\u2013 32,1%, Slovacia \u2013 30,5% \u0219i Rom\u00e2nia \u2013 30,4%, cu procentaje ce dep\u0103\u0219esc 30%, Austria \u2013 29,7%, Spania\u2013 29,6%, Germania \u2013 28,2%, Lituania \u2013 27,4%, Fran\u021ba \u2013 26,8%, Republica Ceh\u0103 \u2013 26,8%, Belgia \u2013 25,4%, Polonia \u2013 24,4%, Suedia \u2013 22,6%, Ungaria \u2013 22,3%, Slovenia \u2013 21,6%, Cipru \u2013 21,1%, Italia \u2013 20,6% \u0219i Irlanda \u2013 20,5%, cu procente peste 20% \u0219i, \u00een final, Bulgaria 13,6% \u0219i Malta 13,8%, cu procente mai mari de 10%. <\/p>\n\n<p>Cf <a href=\"https:\/\/www.consilium.europa.eu\/en\/infographics\/disability-eu-facts-figures\/#0\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Disability in the EU: facts and figures &#8211; Consilium (europa.eu)<\/a> <\/p>\n\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere aceste statistici, conceptul de design universal este important pentru fiecare persoan\u0103, dar mai ales pentru acele persoane care se afl\u0103 \u00een situa\u021bii dificile din cauza problemelor medicale. <\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cine a inventat termenul? <\/h2>\n\n<p>Arhitectul american <strong>Ronald Mace<\/strong> (1942 \u2013 1998) a introdus conceptul de design universal plec\u00e2nd de la propria experien\u021b\u0103; a contractat poliomielit\u0103 la v\u00e2rsta de nou\u0103 ani \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 a avut nevoie de un scaun cu rotile pentru tot restul vie\u021bii. Din aceast\u0103 postur\u0103, s-a confruntat cu numeroase dezavantaje, pe care societatea nu le-a con\u0219tientizat sau nu le-a luat serios \u00een considerare. S-a str\u0103duit s\u0103 le \u00eendep\u0103rteze, deoarece el \u00eensu\u0219i, \u00een timp ce era student la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, nu a putut intra, cu scaunul cu rotile, \u00een baie sau a trebuit s\u0103 fie transportat \u00een sus \u0219i \u00een jos pe sc\u0103ri, deoarece nu putea altfel s\u0103 ajung\u0103 la cursuri. A absolvit \u00een 1966 \u0219i a decis s\u0103-\u0219i concentreze activitatea pe crearea de locuin\u021be accesibile, astfel \u00eenc\u00e2t toate produsele \u0219i cl\u0103dirile s\u0103 fie nu doar atr\u0103g\u0103toare din punct de vedere vizual, ci mai ales utilizabile \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 posibil\u0103 de c\u0103tre toat\u0103 lumea, indiferent de v\u00e2rst\u0103, abilitate sau situa\u021bie.    <\/p>\n\n<p>Un rol foarte important \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea conceptului de design incluziv l-a avut \u0219i arhitectul \u0219i urbanistul britanic <strong>Selwyn Goldsmith<\/strong> (1932 \u2013 2011), autorul c\u0103r\u021bilor <em>Designing for the disabled: a manual of technical information,<\/em> publicat\u0103 \u00een<em> <\/em>1963 de Royal Institute of British Architects, \u0219i <em>Universal Design<\/em>, tip\u0103rit\u0103 \u00een 2007 de Routledge. Goldsmith este cel care a contribuit la introducerea bordurilor tip ramp\u0103 sau a rampelor \u00een intersec\u021biile din ora\u0219ul Norwich, precum \u0219i la nevoia de consultare cu utilizatorii finali pentru a verifica fezabilitatea \u0219i u\u0219urin\u021ba de utilizare a designului.  <\/p>\n\n<p>Al\u021bi termeni utiliza\u021bi pentru designul universal: design pentru to\u021bi, design incluziv \u0219i design f\u0103r\u0103 bariere. <\/p>\n\n<p>Cf. Stephanie Woodward, <em>Ronald Mace and His Impact on Universal Design <\/em>   <\/p>\n","protected":false},"template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"grain_category":[57],"lesson":[73],"class_list":["post-1950","grain","type-grain","status-publish","hentry","grain_category-passive-ro","lesson-1-2-enhancing-digital-accessibility-in-museums-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/grain\/1950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/grain"}],"about":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/grain"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"grain_category","embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/grain_category?post=1950"},{"taxonomy":"lesson","embeddable":true,"href":"https:\/\/react-culture.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/lesson?post=1950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}