Accesibilitatea, în sensul său cel mai general, se referă la lipsa barierelor și obstacolelor de orice fel în acordarea oricărui drept persoanelor, pentru a le permite să participe pe deplin la viața societății. Scopul întregului cadru de accesibilitate este de a se asigura că persoanele cu diferite dizabilități se pot bucura de aceleași produse, servicii și oportunități ca orice altă persoană, inclusiv în sectorul muzeal.
Nevoia de a lua în considerare accesibilitatea digitală pornește de la cvasi-omniprezența digitalului în viața noastră în ultimele decenii. Accesibilitatea digitală nu este o simplă accesibilitate web, deoarece conceptul se referă la accesibilitatea tuturor materialelor digitale, indiferent de mediul de stocare, fie că este vorba de World Wide Web sau de un hard disk, fie că este vorba de audio, video, imagine sau text, documente electronice, aplicații mobile, platformă, interfață, infochioșc, animație sau chiar inteligență artificială.
Accesibilitatea digitală s-a extins și la sectorul muzeal și a devenit o caracteristică importantă a acestuia. Prin urmare, atunci când proiectați conținut digital, trebuie să țineți cont de capacitățile vizitatorilor de utilizare a acestuia, acordând o atenție deosebită persoanelor cu diferite deficiențe și nevoilor lor specifice. În plus, un astfel de conținut și dispozitivele aferente trebuie să fie extrem de ușor de utilizat și să țină cont de rutina și așteptările zilnice ale tuturor utilizatorilor finali.
Pentru a înțelege capacitățile digitale ale vizitatorilor de muzeu, ar trebui luate în considerare nu numai grupa lor de vârstă, ci și elementele de mediu social, cum ar fi originea lor rurală sau urbană, profilul de lucru și diferitele obiceiuri de viață.
Autorul american Marc Prensky a introdus conceptul de „nativ digital” pentru a se referi la persoanele care sunt deosebit de pricepute în utilizarea tehnologiei digitale, precum și cel de „imigranți digitali”, pe care l-a folosit pentru a desemna persoanele născute înainte de apariția internetului și a căror viață timpurie a fost marcată în mare parte de presa scrisă și televiziune.
Printre nativii digitali se numără Millennials sau Generația Y (născuți între 1981 și 1996), Generația Z (1997-2012) și Generația Alpha (din 2013 încoace). Indivizii din Generația Z și Generația Alpha consumă cu ușurință informații prin diverse canale digitale; pe de altă parte, sunt cunoscuți și pentru că devin frecvent dependenți de o astfel de tehnologie.
O întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este dacă digitalul în loc să ajute oamenii nu riscă de fapt să devină un element care împiedică dezvoltarea, chiar o dizabilitate pentru cei cărora le este greu să-l folosească. În contextul evoluției rapide a tehnologiei și al omniprezenței sale actuale în viața noastră, statisticile oficiale ale Uniunii Europene iau în considerare adaptabilitatea la astfel de progrese manifestate de oameni din diferite generații și condiționarea de o întreagă serie de factori economici, geografici și demografici, evidențiind diferențele destul de mari în competențele digitale ale persoanelor, așa cum se arată în raport.
Astfel, în 2023, 44% din populația totală a UE nu avea competențe digitale de bază, în timp ce peste 90% foloseau internetul cel puțin o dată pe săptămână. Cele mai ridicate rate de utilizare a tehnologiei digitale au fost înregistrate în Țările de Jos (83%) și Finlanda (82%), urmate de Irlanda (73%), Danemarca (70%) și Cehia (69%). În schimb, România (28%) și Bulgaria (36%) s-au situat la capătul inferior, ceea ce poate fi pus pe seama diferențelor semnificative dintre zonele urbane și rurale în ceea ce privește accesul la lumea digitală.
În eforturile lor de accesibilizare, muzeele ar trebui să ia în considerare diferențele dintre profilurile utilizatorilor lor finali,așa cum reies din cele prezentate mai sus, pentru a oferi conținut digital adaptat capacităților acestora.
Referinţe:
Marc Prensky, Digital Natives, Digital Immigrants, 2001, în On the Horizon, Volumul 9 Numărul 5, MCB University Press, octombrie 2001
Digitalizarea în Europa – ediția 2024
UE accesibilă, 29 iunie 2023
