Panouri tactile pentru vizitatorii cu deficiențe de vedere în trei muzee românești cu profil etnografic

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc a fost selectat ca partener asociat al Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași – România, partener oficial în Proiectul REACT, încă din faza de redactare a cererii de finanțare. Ulterior, pe parcursul implementării proiectului, alte două muzee cu profil etnografic au răspuns pozitiv invitației noastre de a deveni parteneri asociați: Hanul Domnesc din Suceava, care face parte din Complexul Muzeal Național „Bucovina” din Suceava, și Muzeul Etnografic din Botoșani, care este o secție a Muzeului Județean Botoșani.

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc își propune să ofere vizitatorului o incursiune în pădurile vaste, unde copacii sunt tăiați pentru a fi apoi prelucrați în scop utilitar sau artistic.

În anul 1935 a fost constituit un comitet de către autoritățile locale de atunci, care a luat decizia înființării unui muzeu, invitând populația locală să doneze în acest scop obiecte cu valoare etnografică. Astfel, deschiderea oficială a muzeului a putut avea loc la 1 iunie 1936, ca rezultat al eforturilor comune depuse de intelectuali, profesori, factori de decizie și de întreaga comunitate locală.

Inițial a funcționat în cadrul Școlii de Arte și Meserii sub denumirea Muzeul Județean de Etnografie și Științe ale Naturii. A fost reorganizat în perioada 1964-1968 și a primit denumirea Muzeul Culturii Tradiționale a Lemnului, fiind singura instituție de profil din România dedicată civilizației lemnului. În anul 1970, i-a fost atribuit un nou sediu, clădirea fostei Prefecturi a județului Câmpulung (astăzi parte a județului Suceava). Edificiul, construit la începutul secolului al XX-lea, este monument istoric.

În colecția muzeului se regăsesc unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, care din lemn (printre acestea unul vechi de 400 de ani), lăzi de zestre (cu o vechime de peste 250–350 de ani), stâlpi și uși de case lucrate manual, decorate cu motive florale.

Muzeul dispune de 19 săli de expoziție și o secție în aer liber, care cuprinde două case tradiționale, una din secolul al XVII-lea, iar cealaltă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Hanul Domnesc din Suceava, județul Suceava

Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc”, parte a Complexului Muzeal Național „Bucovina” din Suceava, județul Suceava, funcționează într-o clădire atestată documentar pentru prima dată în anul 1627, care a fost casa lui Miron Barnovschi, domn al Moldovei. Acesta a donat-o Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în han, iar veniturile obținute să fie folosite pentru „luminatul la sfintele moaște”. Construcția apare ulterior consemnată în registrul proprietăților din anul 1786, ca locuință pentru membrii familiei imperiale habsburgice atunci când veneau la vânătoare. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, clădirea a fost cumpărată de baronul Kapri, iar în anul 1856 figurează în planul orașului Suceava sub denumirea de Hanul Domnesc, pe strada Kaprigasse. După 1918, Hanul Domnesc a devenit proprietate privată, iar în anul 1962 a intrat în proprietatea statului. Clădirea a fost restaurată integral în perioada 1962–1966, iar din anul 1968 este sediu al muzeului etnografic.

Muzeul Etnografic din Botoșani, județul Botoșani

Muzeul Etnografic din Botoșani își are sediul într-o clădire datată secolul al XVIII-lea, care a aparținut lui Manolache Iorga, bunicul renumitului istoric român Nicolae Iorga; în prima jumătate a secolului al XX-lea, edificiul a fost proprietatea arhitectului-șef al orașului Botoșani, fiind cunoscut sub denumirea de Casa Sfântul Gheorghe. Primele achiziții pentru Muzeul Etnografic din Botoșani au fost realizate în anii 1957–1958. Ulterior, în 1967, a avut loc o donație importantă din partea preotului Dumitru Grigoraș din Orașeni-Deal. O colecție majoră care merită menționată este cea a Mariei și a lui Nicolae Zahacinschi, care cuprinde peste 1.100 de piese.

S-a pornit de la ideea că accesibilitatea expoziției pentru toți vizitatorii este un aspect ce trebuie investigat, în vederea identificării unor soluții care să o facă mai accesibilă persoanelor cu nevoi speciale.

În urma discuțiilor preliminare purtate cu reprezentanții fiecărui muzeu asociat a devenit clar faptul că există loc de îmbunătățire în ceea ce priveşte creșterea accesibilităţii experienței muzeale pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Principalele obiective ale instrumentelor create au fost:

• facilitarea vizitării muzeului pentru persoanele cu deficiențe de vedere
• asigurarea implicării și interacțiunii acestora cu explicațiile oferite de muzeu
• punerea la dispoziţie a unui panou tactil care să îi ajute să simtă lumea tradițională şi, implicit, să crească gradul de înțelegere a patrimoniului natural și cultural.

Conținutul panoului tactil a fost conceput și dezvoltat de echipa Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași (CMNM) pe baza experienței dobândite anterior, atât în cadrul Proiectului REACT, cât și prin observarea directă a altor contexte muzeale.

CMNM are experiență în:

• dezvoltarea tipurilor de public;
• proiectarea și implementarea de tururi de mediere culturală;
• crearea și editarea de materiale accesibile, ținând cont de nevoile specifice ale grupurilor țintă.

Pe baza discuțiilor inițiale purtate cu partenerii asociați, echipa CMNM a propus crearea unui instrument onsite/la fața locului pentru persoanele cu deficiențe de vedere, constând într-un suport pe care acești vizitatori pot simți mostre de esențe lemnoase, însoțite de conturul frunzelor copacilor respectivi, precum și mostre din diverse fire textile. Fiecare astfel de eșantion este însoțit de o etichetă care conține explicația în Braille, precum și sub formă de text reliefat, format care devine tot mai popular în rândul acestui grup țintă.

Textul de pe etichete este doar în limba română.

Rândurile cu etichete sunt intercalate cu rândurile care conţin mostrele.

Pentru panourile tactile, au fost proiectate și livrate două tipuri: un suport cu o înălțime totală de 1,4 m, înclinat în partea superioară până la 45°, pentru a asigura accesul facil al persoanelor cu deficiențe de vedere la esențele lemnoase selectate și frunzele corespunzătoare, respectiv la firele textile.

Esențele lemnoase selectate sunt: nuc, fag, cireș, stejar și tei.

Firele textile selectate sunt: lână, bumbac, borangic și cânepă.

În ambele situații, selecția a fost ghidată de frecvența utilizării materialelor din lemn și, respectiv, textilelor în viața tradițională.

Mai sus, planul inițial proiectat de un atelier local din Iași

Mai jos, macheta finală, așa cum a fost livrată de atelierul local

Datorită texturii specifice a placajului, s-a luat decizia de a-l vopsi în gri închis, pentru a asigura un aspect plăcut pe termen lung.

Mai sus şi mai jos, etichetele, chiar înainte de a fi tipărite într-un atelier specializat, folosind acrilic alb ca fundal și negru pentru text.

• limitări tehnice legate de spațiul existent în muzeu pentru amplasarea panourilor tactile.

• panourile au fost pregătite de CMNM și livrate în formă finală la muzeul asociat, care a preluat sarcina de a decide cel mai bun amplasament în incinta muzeului.

Instrumentele au primit reacţii foarte bune de la vizitatori. Panourile tactile se dovedesc a fi atractive pentru toți vizitatorii, și nu doar pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Cooperarea dintre CMNM, ca partener în cadrul proiectului, şi Muzeul Arta Lemnului, ca partener asociat, a dus la dezvoltarea unor noi relații profesionale, permițând transmiterea cunoștințelor dobândite în timpul proiectului REACT, astfel încât accesibilitatea să devină treptat o normă în toate muzeele, indiferent de mărime și locație.