Tururi 360° pentru vizitatori cu mobilitate redusă în trei muzee românești cu profil etnografic

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc a fost selectat ca partener asociat al Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași – România, partener oficial în Proiectul REACT, încă din faza de redactare a cererii de finanțare. Ulterior, pe parcursul implementării proiectului, alte două muzee cu profil etnografic au răspuns pozitiv invitației noastre de a deveni parteneri asociați: Hanul Domnesc din Suceava, care face parte din Complexul Muzeal Național „Bucovina” din Suceava, și Muzeul Etnografic din Botoșani, care este o secție a Muzeului Județean Botoșani.

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc își propune să ofere vizitatorului o incursiune în pădurile vaste, unde copacii sunt tăiați pentru a fi apoi prelucrați în scop utilitar sau artistic.

În anul 1935 a fost constituit un comitet de către autoritățile locale de atunci, care a luat decizia înființării unui muzeu, invitând populația locală să doneze în acest scop obiecte cu valoare etnografică. Astfel, deschiderea oficială a muzeului a putut avea loc la 1 iunie 1936, ca rezultat al eforturilor comune depuse de intelectuali, profesori, factori de decizie și de întreaga comunitate locală.

Inițial a funcționat în cadrul Școlii de Arte și Meserii sub denumirea Muzeul Județean de Etnografie și Științe ale Naturii. A fost reorganizat în perioada 1964-1968 și a primit denumirea Muzeul Culturii Tradiționale a Lemnului, fiind singura instituție de profil din România dedicată civilizației lemnului. În anul 1970, i-a fost atribuit un nou sediu, clădirea fostei Prefecturi a județului Câmpulung (astăzi parte a județului Suceava). Edificiul, construit la începutul secolului al XX-lea, este monument istoric.

În colecția muzeului se regăsesc unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, care din lemn (printre acestea unul vechi de 400 de ani), lăzi de zestre (cu o vechime de peste 250–350 de ani), stâlpi și uși de case lucrate manual, decorate cu motive florale.

Muzeul dispune de 19 săli de expoziție și o secție în aer liber, care cuprinde două case tradiționale, una din secolul al XVII-lea, iar cealaltă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Hanul Domnesc din Suceava, județul Suceava

Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc”, parte a Complexului Muzeal Național „Bucovina” din Suceava, județul Suceava, funcționează într-o clădire atestată documentar pentru prima dată în anul 1627, care a fost casa lui Miron Barnovschi, domn al Moldovei. Acesta a donat-o Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în han, iar veniturile obținute să fie folosite pentru „luminatul la sfintele moaște”. Construcția apare ulterior consemnată în registrul proprietăților din anul 1786, ca locuință pentru membrii familiei imperiale habsburgice atunci când veneau la vânătoare. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, clădirea a fost cumpărată de baronul Kapri, iar în anul 1856 figurează în planul orașului Suceava sub denumirea de Hanul Domnesc, pe strada Kaprigasse. După 1918, Hanul Domnesc a devenit proprietate privată, iar în anul 1962 a intrat în proprietatea statului. Clădirea a fost restaurată integral în perioada 1962–1966, iar din anul 1968 este sediu al muzeului etnografic.

Muzeul Etnografic din Botoșani, județul Botoșani

Muzeul Etnografic din Botoșani își are sediul într-o clădire datată secolul al XVIII-lea, care a aparținut lui Manolache Iorga, bunicul renumitului istoric român Nicolae Iorga; în prima jumătate a secolului al XX-lea, edificiul a fost proprietatea arhitectului-șef al orașului Botoșani, fiind cunoscut sub denumirea de Casa Sfântul Gheorghe. Primele achiziții pentru Muzeul Etnografic din Botoșani au fost realizate în anii 1957–1958. Ulterior, în 1967, a avut loc o donație importantă din partea preotului Dumitru Grigoraș din Orașeni-Deal. O colecție majoră care merită menționată este cea a Mariei și a lui Nicolae Zahacinschi, care cuprinde peste 1.100 de piese.

Crearea unui tur virtual 360° pentru Muzeul Etnografic din Botoșani, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc și Hanul Domnesc din Suceava a reprezentat atât un demers tehnic, cât și o responsabilitate culturală. Fiecare dintre aceste muzee întruchipează aspecte distincte ale identității regionale – viața tradițională a satului, meșteșugul prelucrării lemnului și ospitalitatea moldovenească medievală. Scopul turului virtual a fost de a deschide aceste spații către tipuri de public care poate nu vor avea niciodată posibilitatea de a le vizita fizic. Procesul de realizare a unor experiențe digitale imersive s-a bazat pe o planificare atentă, o bună execuție tehnică și respect față de patrimoniul conservat în cadrul muzeelor.

Obiectivele principale ale tururilor create au fost:

• facilitarea vizitării muzeelor de către persoanele cu dificultăți de mobilitate, precum și de către cei care se află la distanță, dar sunt interesați să descopere informații noi;
• asigurarea implicării și interacțiunii acestora cu explicațiile muzeale;
• oferirea unui tur 360° care să le permită să surprindă imaginea lumii tradiționale, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a patrimoniului natural și cultural.

Munca noastră a început cu cercetarea din faza de pre-producție, un stadiu mult prea des subestimat. Înainte de a monta camera pe trepied, am parcurs fiecare clădire, observând nu doar exponatele, ci și atmosfera: direcția luminii care pătrunde prin ferestrele vechi (extrem de importantă în cazul vitrinelor de sticlă), fluxul vizitatorilor prin săli și firul narativ pe care muzeul dorește să-l transmită. La Muzeul Etnografic din Botoșani, acest lucru înseamnă să urmărim interioarele tradiționale, amplasamentul elementelor de port popular și dispunerea obiectelor de uz casnic în spațiul rural. În cazul Muzeului Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, unde obiectele din lemn sculptate și meșteșugit decorate domină spațiul, atenția se concentrează pe texturi și forme ce trebuie surprinse fidel. Hanul Domnesc din Suceava oferă o provocare diferită: sălile medievale cu tavane boltite, exponatele de mare însemnătate și particularitățile arhitectonice sunt strâns legate de profunzimea spațială, pe care un tur virtual 360° trebuie să o redea fără distorsiuni.

Din aceste observații a luat naștere o hartă conceptuală a turului virtual, care a încercat să reproducă modul în care vizitatorul s-ar plimba în mod firesc prin fiecare secțiune a muzeului. Stabilirea punctelor de poziționare a camerei a asigurat o navigare fluidă odată ce turul a fost asamblat și ne-a permis, totodată, să colaborăm cu personalul muzeal, extrem de implicat și de săritor, programând sesiuni înainte ca grupurile să parcurgă muzeul.

Faza tehnică a început cu selecția echipamentului adecvat pentru spațiile celor trei muzee. Am utilizat camera Ricoh Theta S2 – varianta folosită nu a fost cea mai recentă, însă a fost capabilă să capteze imagini sferice de înaltă rezoluție –, programul de editare Affinity Photo pentru editarea luminii și retușuri și programul 3d Vista Virtual Tour pentru realizarea tururilor virtuale. În plus, variațiile mari existente în sistemul de iluminare din muzee – de la tradiționalele camere întunecoase la săli luminoase cu ferestre mari – au făcut ca setările manuale ale expunerii să devină esențiale, astfel încât să asigurăm consecvență în ceea ce privește panoramele, iar în acest sens am folosit și trei lumini de studio, pentru a surprinde în mod adecvat detaliile. În cazul interioarelor de lemn, precum cele din Câmpulung Moldovenesc, tehnica HDR ne-a ajutat să surprindem detaliile atât în zonele întunecoase, cât și în cele luminoase, păstrând cât de mult posibil căldura și complexitatea suprafețelor sculptate.

Întregul proces a fost cât se poate de „coregrafic”: camera a fost plasată în centrul sălii sau al holului, permițând captarea întregului spațiu într-o singură imagine. La Muzeul Etnografic din Botoșani, amplasarea camerei printre costumele tradiționale a asigurat vizibilitatea tuturor obiectelor, fără nici un fel de obstacol. În cazul Muzeului Arta Lemnului, s-a urmărit evitarea umbrelor și redarea în perspectivă a măiestriei detaliilor lucrate în lemn. Iar la Hanul Domnesc, perspectiva panoramică a evidențiat adâncimea arcadelor din piatră și structura sălilor, invitând vizitatorii virtuali într-un mediu care a necesitat numeroase fotografii suplimentare pentru a asigura o cât mai bună experiență de mărire a imaginii.

Pornind de la discuțiile inițiale cu partenerii asociați, echipa CMNM a propus crearea unui instrument digital 360° care să crească accesibilitatea digitală, atât online, cât și offline, a celor trei muzee.

Filmările 360° au fost realizate doar în cadrul expozițiilor permanente.

Turul este completat de informații text în limba română și de fotografii ale unora dintre cele mai importante obiecte din expoziții.

Odată ce a fost colectat, materialul video a intrat în faza de post-producție, etapă ce a necesitat o perioadă de timp destul de îndelungată. Am folosit programul menționat anterior pentru corectarea îmbinărilor și stabilizarea geometriei fiecărei panorame. Această etapă a fost crucială nu doar pentru calitatea fotografică, ci și pentru redarea corectă a profunzimii exponatelor; o panoramă prost îmbinată poate distorsiona povestea unui obiect, oferind o reprezentare inexactă a patrimoniului cultural.

După procesul de editare, am colectat informațiile necesare de la specialiștii fiecăruia dintre cele trei muzee și, pornind de la materialul vizual obținut, am reușit să construim povestea într-o manieră ușor narativă. Hotspot-urile ghidează vizitatorii de la o sală la alta, etichetele informative adaugă context exponatelor, iar nararea opțională transformă turul într-o experiență educațională completă, potrivită pentru toate vârstele.

În final, turul complet a fost exportat și pregătit pentru a fi distribuit pe site-uri web și pe platforme compatibile VR. Înainte de lansare, versiunea finală a fost supusă unei revizuiri atente, în consultare cu muzeografii, care au verificat ca fiecare detaliu să respecte atât acuratețea factuală, cât și semnificația culturală. Abia după aceste evaluări, turul virtual a devenit disponibil publicului.

• limitări tehnice legate de competențele digitale ale personalului muzeal în ceea ce privește încărcarea turului creat pe propriile site-uri web.

Turul 360° a fost livrat în toate formatele exportabile din program, pentru a asigura funcționarea optimă pe toate platformele (smartphone-uri, tablete, laptopuri, PC-uri, online și offline).

De asemenea, tururile create au fost încărcate în secțiunea „Cazuri practice” de pe site-ul proiectului.

Creșterea accesibilității digitale prin intermediul turului 360° a fost de asemenea apreciată de către utilizatori, indiferent dacă aveau sau nu dificultăți de mobilitate. Punerea turului la dispoziție pe internet, integral sau parțial, conduce la creșterea numărului de vizitatori.