În decembrie trecut, în cadrul proiectului european REACT, cofinanțat prin programul Erasmus+, am organizat o activitate de formare dedicată accesibilității culturale. Pe parcursul a trei zile, am plonjat, alături de partenerii noștri, într-o serie de vizite și schimburi despre practicile incluzive din muzeele pariziene.
Astfel, am avut plăcerea de a vizita muzeul Rodin cu Clara Marzal (Responsabilă de acțiunile culturale), Muzeul Marinei cu Mathilde Teissier (Referent accesibilitate) și Chloé Chaspoul (Referent digital), și Panteonul cu Delphine Harmel (Responsabilă de misiunea accesibilitate la Centrul Monumentelor Naționale). De asemenea, am putut schimba idei cu Thomas Planchais din cadrul Langue Turquoise, agenție de traducere în limbajul semnelor.
Aceste locuri și acești profesioniști sunt uniți de același obiectiv: de a face cultura mai accesibilă pentru toți.
Muzeul Rodin : vizual și tactil
La Muzeul Rodin, reflecția asupra accesibilității se concretizează printr-o serie de instrumente adaptate vizitatorilor cu deficiențe de vedere: broșuri tactile în Braille, sculpturi de atins, dar și un tur ghidat în LSF realizat de o mediatoare pregătită special pentru această ocazie.
Totuși, limitele bugetare și umane încetinesc accesibilitatea spontană: vizitele tactile trebuie planificate cu mult timp înainte, expozițiile temporare nu beneficiază întotdeauna de adaptări, și nimic nu există încă pentru persoanele cu dizabilități cognitive. Echipa reflectează astăzi la reluarea unui proiect în franceza ușor de citit și de înțeles (FALC), întrerupt în urma unei plecări.
O altă temă abordată: accesibilitatea digitală și senzorială a parcursurilor, în special pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist sau cu dizabilități invizibile. Clara Marzal evocă importanța conceperii parcursului chiar de la intrare, inclusiv anticiparea vizitei: accesibilitatea website-ului, signalectica intuitivă, primirea de către personal pregătit…
Muzeul Marinei : imersiune senzorială și co-construcție
Redeschis în 2023 după șase ani de muncă, Musée de la Marine integrează chiar din faza de proiectare, principiile accesibilității universale. Grație unei colaborări strânse cu grupurile țintă, traseul permanent de vizitare oferă:
- Chioșcuri interactive multisenzoriale (braille, audio, obiecte manipulabile, texte adaptate dislexicilor),
- Ore de liniște de două ori pe săptămână,
- Videoclipuri în limbajul semnelor francez cu subtitrări comutabile,
- O aplicație web „Busola” care oferă cursuri adaptate (copii, învățare, cultură pop etc.),
- O cameră Snoezelen („Bula”) concepută pentru publicul neuroatipic, dar și pentru copii, vârstnici sau persoane cu tulburări cognitive.
Muzeul se angajează într-o mediere incluzivă concepută pentru toată lumea, în care fiecare își alege propriul drum, în funcție de dorințele, nevoile și ritmul său.
Panteonul : accesibilitatea patrimonială și limitele structurale
La Panteon, vizita a constituit oportunitatea de a discuta cu Delphine Harmel de la Centrul Monumentelor Naționale despre particularitățile accesibilității în siturile istorice. În ciuda instalării de rampe, hărți tactile sau tururi audio-descrise, obstacolele rămân: uși grele, semnalizare dificil de citit, lipsa traseelor în limbaj simplu sau dificultăți de orientare pentru persoanele neînsoțite.
Delphine a subliniat importanța de a nu segmenta publicul în funcție de tipul de dizabilitate pe site-uri („vizitator surd”, „vizitator în scaun cu rotile” etc.), ci mai degrabă de a oferi informații clare, simple și universale, bazate pe utilizări.
Spre practici mai durabile și reproductibile
Această activitate de formare s-a încheiat la Muzeul Rodin printr-o restituire colectivă, unde participanții au împărtășit recomandări concrete:
- Integrarea publicului în conceperea dispozitivelor încă de la început,
- Gândirea semnalizării și a materialelor într-o logică universală (limbaj clar, pictograme, contrast…)
- Conceperea unor parcursuri accesibile autonome (prin coduri QR, videoclipuri în limbaj simplificat, fișe în limbaj ușor de citit și de înțeles)
- Formarea profesioniștilor în medierea inclusivă, adaptabilă nevoilor vizitatorilor.
Și acum?
Proiectul REACT va continua această dinamică lucrând cu alte muzee, instituții culturale și situri turistice în Europa pentru a co-dezvolta resursele pentru resurse accesibile și a însoți creșterea competențelor profesioniștilor în mediere culturală.
O serie de ateliere, guides pratiques et de module de formare va fi disponibilă online la finalul anului 2025. Până atunci, urmăriți-ne pentru a descoperi principalele etape ale proiectului nostru, și să ne inspirăm împreună astfel încât cultura să fie un drept efectiv pentru toți.